Ce este Planul de mobilitate urbana durabila (PMUD) ?

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă – acoperă geografic Regiunea București – Ilfov  care are o suprafață totală de 1.821 km², din care 13,1% reprezintă teritoriul administrativ al Municipiului București, iar 86,9% reprezintă teritoriul administrativ al Județul Ilfov.

Municipiul București este capitala țării și cel mai mare oraș din România.

 

Populaţia regiunii, în ianuarie 2019, era de 2.568.226 de locuitori şi distribuită invers proporţional cu dimensiunea celor două entităţi administrative.

 

Municipiul Bucureşti este cea mai mare aglomerare urbană din România, populaţia sa fiind de 2.131.034 de locuitori, reprezentând 82,98% din populaţia regiunii, peste 17% din populaţia urbană a ţării, respectiv circa 9,61% din populaţia totală a României. Municipiul Bucureşti este împărțit în 6 sectoare și 27 de cartiere principale.

Județul Ilfov cuprinde 40 unități teritorial-administrative:

  • 8 orașe (Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popești-Leordeni și Voluntari)
  • 32 comune (1 Decembrie, Afumați, Balotești, Berceni, Brănești, Cernica, Chiajna, Ciolpani, Ciorogârla, Clinceni, Copăceni, Corbeanca, Cornetu, Dărăști-Ilfov, Dascălu, Dobroești, Domnești, Dragomirești-Vale, Găneasa, Glina, Grădiștea, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei, Mogoșoaia, Nuci, Periș, Petrăchioaia, Snagov, Ștefăneștii de Jos, Tunari și Vidra).

 

Populaţia judeţului Ilfov, de 437.192 de locuitori, reprezintă numai 17,02% din totalul regiunii. Este judeţul cu cea mai mare schimbare demografică din ultimul deceniu, înregistrând o creştere a populaţiei cu 39,98% în perioada 2009-2019.

 

Instituții responsabile cu implementarea măsurilor/proiectelor :

Politicile şi măsurile definite într-un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă trebuie să se adreseze tuturor modurilor şi formelor de transport din întreaga aglomeraţie urbană, incluzând  transportul public şi privat, de pasageri şi de marfă, motorizat şi nemotorizat, în mişcare sau oprit.

 

El se cladește pe și extinde planurile existente.

Legislatia nationala privind PMUD

Necesitatea realizării planurilor de mobilitate urbană este stipulată în articolul 46 din Legea Nr. 350 din 6 iulie 2001 (cu modificările și completările ulterioare), privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, unde se precizează că un Plan Urbanistic General (PUG) trebuie să includă:

 

  1. diagnoză prospectivă, pe baza analizei evoluţiei istorice și prognoze economice și demografice, precizând nevoile identificate în domeniile economic, social și cultural, dezvoltare spațială, de mediu, locuințe, transport, facilitățile publice și serviciile de echipamente;
  2. strategia de dezvoltare spațială a orașului;
  3. regulamentele de urbanism locale asociate cu acesta;
  4. plan de acțiune pentru punerea în aplicare și programul de investiții publice; și
  5. un plan de mobilitate urbană.

Anexa 2 la Legea 350 definește un plan de mobilitate urbană ca un instrument de planificare strategică teritorială care corelează dezvoltarea spațială a localităților din suburbii / zone metropolitane, mobilitatea și transportul persoanelor, bunurilor și mărfurilor. Aceasta reflectă definiția prezentată în documentul de orientare a UE.

Un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă vizează crearea unui sistem de transport urban durabil prin:

De ce este nevoie de PMUD in regiunea Bucuresti-Ilfov ?

În București – Ilfov se înregistrează zilnic peste 6 milioane călătorii și aproximativ jumatate din numărul de călătorii se efectuează cu autoturismul.

 

Numărul mediu de călătorii pe persoana pe zi este 2,7 mult mai mic față de alte capitale europene care au 3-4 călătorii pe zi pe persoană, ceea ce sugereaza o mobilitate redusă. Mobilitatea este mai redusă în Ilfov și în cartierele din București cu probleme sociale.

 

Numărul de autoturisme în București (600/1000 locuitori) și Ilfov (550/1000 locuitori) este mult mai mare decit media UE; există și un numar mare de mașini care nu sunt în stare bună de funcționare și stationează pe domeniul public.

 

Astfel, Bucureştiul este cel mai congestionat oraş din Europa iar poluarea cu pulberi în suspensie depaseste limita maxima admisa de lege.

PMUD trebuie să ia în considerare următoarele obiective principale:

  • asigurarea diferitelor opțiuni de transport tuturor cetățenilor, astfel încât să permită accesul la destinații și servicii esențiale;
  • îmbunătățirea siguranței și securității;
  • reducerea poluării atmosferice și fonice, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie;
  • îmbunătățirea eficienței și rentabilității transportului de persoane și mărfuri;
  • creșterea atractivității și calității mediului urban și a peisajului urban, pentru beneficiul cetățenilor, economiei și societății în ansamblu.

Finantare

După o perioadă de programare (2007-2013) în care România s-a focalizat prin intermediul Programelor Operaționale cu precădere pe investiții în infrastructură, de multe ori disparate sau cu impact punctual, Acordul de Parteneriat pentru 2014-2020 oferă noi oportunități și posibilitatea de a aborda provocările ce țin de mobilitate într-un mod integrat, prin noul concept al Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) ce pun un accent deosebit pe implicarea cetățenilor și a părților interesate, pe coordonarea politicilor sectoriale (transporturi, utilizarea terenurilor, mediu, economie, politică socială, sănătate, siguranță, energie ș.a.), a nivelurilor administrative și a autorităților învecinate.

 

În esență, un PMUD reprezintă un document operațional care să faciliteze tranziția orașelor de la o abordare tradițională, cea a favorizării autoturismelor, la: “O abordare interdisciplinară, transversală, deschisă și transparentă”

 

Urmare a abordării integrate susținute de Comisia Europeană, elaborarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) este necesară in vederea finanțării proiectelor de transport urban, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020 şi al Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020.

 

PMUD Bucuresti-Ilfov a fost realizat pentru un buget de aproximativ 7 miliarde de euro din care aproximativ 50% va fi utilizat pentru proiecte derulate de autoritatile locale (Bucuresti si Ilfov) si 50% va fi utilizat pentru investitii in dezvoltarea retelei de metrou din subordinea Ministerului Transporturilor.

Buget total propus: 6,887 miliarde Euro

Investiții pentru proiecte Metrou

3,515 mld. €

Investiții autoritati locale

3,372 mld. €

Bugetul a fost realizat avand in vedere posibilitatile de investitii ale autoritatilor locale pentru perioada pana in 2030.

 

Finantarea urmeaza a veni partial si din fonduri europene (programele POIM – Programul Operational Infrastructura Mare – pentru metrou si POR – Programul Operational Regional – pentru autoritatile locale), planul reprezentand totodata o conditionalitate pentru finantarea proiectelor de metrou, proiectelor de dezvoltare urbana sau pentru finalizarea proiectului de cercetare ELI de la Magurele (asigurarea conectivitatii/ transportului).

Proiecte aprobate Regio